„Vectorul european al Republicii Moldova – factor determinant în consolidarea statului de drept”, a fost genericul celei de-a XVI-a ediții a Conferinței științifico-practice naționale cu participare internațională, dedicată celebrării Zilei Europei în Republica Moldova.

În contextul actual, în această perioadă plină de provocări, evenimentul se prezintă și ca un elogiu adus Europei în ipostaza sa de prieten, care ne sugerează un spațiu protector și un îndemn de a împărtăși aceleași idealuri și valori - libertatea, libertatea de expresie, unitatea prin diversitate, demnitatea umană, egalitatea, dar mai ales, Pacea, care acum a devenit din subiect un verb ardent, un strigăt al omenirii, un îndemn de susținere și conservare a ei, a Păcii, astazi, dar și o speranță de mâine sub auspiciile ei.

Forul științific a avut loc la 10 mai 2022 și s-a desfășurat în regim online. Manifestarea a fost organizată de Academia de Științe a Moldovei (Secția științe sociale, economice, umanistice și arte), Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Institutul de Istorie, Centrul de Economia Industriei și Serviciilor al Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române, un fidel parteneriat care durează mai mulți ani, conturându-se nu doar într-un frumos parteneriat, dar și o frumoasă tradiție.

Lucrările conferinței au fost inaugurate de directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice Victor Juc, doctor habilitat în științe politice, profesor universitar, care a și lansat, de fapt, ingenioasa idee de a marca Ziua Europei în atare manieră, în mediul academic, lucru ce merită a fi subliniat. În numele organizatorilor, directorul Victor Juc a salutat prezența colegilor și partenerilor credibili ai ICJPS, cu care, așa cum s-a menționat, au o bună colaborare deja mai mulți ani, la acest eveniment important, când este marcată Ziua Europei - o sărbătoare când se celebrează anual ziua păcii și unității în Europa, în contextul actual, pacea fiind marcată ca valoare supremă. Vom menționa și faptul că pentru Uniunea Europeană, această zi este cunoscută și ca Ziua Schuman, comemorând declarația istorică a ministrului de externe francez, Robert Schuman.

Directorul Victor Juc a menționat că a devenit deja o tradiție, de a desfășura anual o manifestare științifică dedicată Zilei Europei, cu participarea colegilor din Republica Moldova, România, Belarus, exprimând speranța că va veni timpul și va putea fi extins numărul participanților la atare reuniuni, pentru că problema integrării europene rămâne a fi o problemă de o importanță deosebită, o problemă strategică pentru prezentul și viitorul nostru. „Anul acesta este unul deosebit pentru Republica Moldova, dar fiind că războiul din Ucraina a accelerat apropierea atât a Ucrainei, dar și a Republicii Moldova, cât și a Georgiei de Uniunea  Europeană. Depunerea cererilor pentru a primi statutul de stat candidat deschid noi perspective pentru aceste trei țări și este important de a examina din punct de vedere politic și juridic toate etapele și toate procesele care se vor produce pe un termen scurt până la Summit-ul Consiliului European din iunie curent”, a subliniat prof. Juc, precizând că unele din aceste aspecte vor fi examinate în cadrul conferinței.

Totodată, directorul ICJPS a remarcat că, Conferința științifică din acest an, reprezintă o acțiune din cadrul programului de stat „Calitatea actului de justiție și respectarea drepturilor persoanei în Republica Moldova: cercetări interdisciplinare în contextul implementării Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană”, condus de către dr.hab., prof. univ. Valeriu Cușnir, vicedirector al ICJPS.

La lucrările forului științific a participat m.c. Victor Moraru, vicepreședinte al AȘM, coordonator al Secției științe sociale, economice, umanistice și arte a AȘM, care a adresat un mesaj de salut în numele Prezidiului AȘM. Prof. Moraru a menționat că acest eveniment este destul de fortificat și lucrul acesta, indiscutabil, merită să fie salutat și continuat. „Hotărârea de a supune acest fenomen complex - integrarea europeană, care ne privește în modul cel mai direct, să fie aprofundat, să adauge cunoașterea științifică pentru posibilitatea de a identifica anumite soluții, răspunsuri la întrebările care ne frământă”, a spus vicepreședintele AȘM, dorind conferinței o existență perenă care va permite a fi în acest mediu ce oferă atât de multe oportunități. Prof. Moraru a salutat colegii din România, cu care are multe amintiri și realizări și care, pe parcursul anilor, s-au consolidat și mai mult. De asemenea, profesorul Moraru a exprimat certitudinea că revenirea la normalitate va oferi și alte posibilități de a continua frumoasa colaborare, a face un schimb de păreri pe domeniile vizate.

Cu un cuvânt de salut a fost prezent, dr. hab., conf. univ. Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie. „Nu suntem la prima activitate comună, dar activitatea de astăzi este una specială, fiindcă ceea ce ne propunem noi să aducem astăzi în dezbatere are o mare importanță nu numai pentru mediul academic. Este chestiunea integrării europene, care nu numai se discută, dar pe care o trăim ca membri ai societății și acest obiectiv al integrării europene ni-l asumăm cu toții. Încercăm, respectiv, să contribuim cu ceea ce putem face mai bine la realizarea acestui obiectiv. Astăzi, noi realizăm o trecere deja calitativă din stadiul de stat asociat, facem pasul următor spre calitatea de stat candidat la UE ”, a menționat directorul Cojocaru, exprimând speranța într-o decizie bună, favorabilă societății noastre care își dorește realmente să devină parte a UE, parte a familiei unite și democratice, pașnice, mai ales, în contextul războiului din Ucraina.

Dl Cojocaru s-a arătat nedumerit de faptul de ce Ziua Europei este marcată la 10 și nu la 9 mai, așa cum sărbătorește întreaga Europă. „Mie mi se pare că aceste jocuri nu sunt bune pentru instituirea unui cadru festiv, pe care să ni-l asumăm și ca oameni membri ai societății, ca societate în ansamblu”. În context, directorul Gheorghe Cojocaru a venit cu sublinierea că în 10 mai 1877,  România și-a declarat independența și poate este cazul de a duce și un omagiu înaintașilor noștri care au contribuit la formarea și afirmarea statului modern, cel care a stat la bazele României reîntregite din care au făcut parte și străbunicii, bunicii și părinții noștri. „Din păcate, societatea noastră rămâne în continuare o societate împărțită și constat cu regret acest lucru. Există o tendință de a veni în contradicție cu mersul istoriei în societatea noastră și noi, ca și cercetători, putem contribui și ne putem spune cuvântul, așa ca să aducem mai multă lumină în ceea ce privește nu numai vocația noastră europeană, dar și locul nostru geografic, istoric, social-politic într-o Europă unită”, a rezumat istoricul, exprimând speranța că la proxima reuniune va fi pace pe ambele maluri ale Nistrului și împreună cu colegii vor putea discuta probleme de integrare europeană într-un cadru pașnic, relaxant, democratic, deplin respect față de valorile tradiționale, precum demnitatea umană, libertatea, dreptul la libera expresie, toate aceste valori prin care se exprimă o vocație europeană. Directorul a dorit participanților dezbateri utile și profesioniste.  

Cuvintele de salut ale organizatorilor au fost urmate de sesiunea de rapoarte științifice, startul fiind dat de prof. Victor Juc, cu raportul „Perspectiva europeană a Republicii Moldova: oportunități și constrângeri”. Expertul și-a început prezentarea cu enunțul că războiul din Ucraina, actul de agresiune, declanșat de către Federația Rusă împotriva suveranității, integrității teritoriale și independenței politice a Ucrainei a modificat, într-o anumită măsură, datele problemei privind apropierea europeană a celor trei state din Parteneriatul Estic care și-au exprimat dezideratul european. Astfel, cererile depuse de Ucraina, urmate de Georgia și Republica Moldova trasează raporturile dintre cele trei țări și UE pe o nouă treaptă. „Până la războiul din Ucraina cele trei țări post-sovietice, post-socialiste nu depuneau cerere de a primi statutul de candidat pentru că nu corespundeau exigențelor, criteriilor de la Copenhaga și Madrid, considerând că este nevoie de activități de modernizare, politico-juridică, social-economică, ecologică, informațională, educațională și de altă natură, pentru a se apropia nu numai de criteriile menționate, dar și de exigențele acquis-ului comunitar. Acea nenorocire care s-a abătut peste pământul suveran al poporului și statului ucrainean a grăbit într-o anumită măsură depunerea cererilor de a primi statutul de stat candidat și de a avea posibilitatea de a iniția negocieri pe marginea acquis-ului comunitar”.

În continuare, profesorul Victor Juc a examinat câteva aspecte ce vizează Uniunea Europeană ca mecanism care a realizat permanent extinderea și aprofundarea cooperării, relațiile dintre RM și UE în contextul în care este un proces bidimensional și perspectivele de integrare a RM în contextul depunerii cererii de integrare.       

Dr.hab., prof. univ. Valeriu Cușnir, vicedirector al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice a conferențiat la subiectul intitulat „Prevenirea acțiunilor de pericol social sporit asupra securității naționale și ordinii de drept – obiectiv major al autorităților de stat și imperativ al prezentului”. „Perioada pe care o traversăm în prezent este marcată de un război dur, violent și devastator – război dezlănțuit de Federația Rusă împotriva Ucrainei - practic în imediata apropiere a Republicii Moldova, iar impactul acestui război se resimte nu doar în raport cu Republica Moldova sau la nivel regional, dar și la nivel global. Mai mult, pericolul în adresa securității naționale a Republicii Moldova este multiplicat și de staționarea ilegală pe teritoriul Republicii Moldova a unui contingent de trupe militare ale armatei ruse, de așa-zisele „forțe armate” ale așa-zisei r.m.n. și, nu în ultimul rând, de cantitățile enorme de muniții depozitate în zona localității Cobasna din stânga Nistrului. În această ordine de idei, condiția de securitate este existențială. De reținut că furnizor de securitate pentru individ, pentru societate este statul, or, potrivit prevederilor art.16 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova respectarea și ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului”, a menționat în raportul său prof. Valeriu Cușnir. În contextul celor sesizate, autorul comunicării a conturat comentativ  acțiunile de pericol social sporit asupra securității naționale și ordinii de drept, unele generate, altele amplificate de războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei, apelând, bineînțeles, la cadrul legal existent.

Cu referire la asigurarea securității naționale și ordinii de drept, raportorul este de părere că prevenirea infracţiunilor care aduc atingere securității naționale și ordinii de drept, ca și a criminalității în general, este considerată din totdeauna drept obiectivul principal al politicii penale. În funcție de volumul, natura și caracterul faptei, personalitatea potențialului făptuitor, de loc și alte circumstanțe prevenirea și profilaxia vizează următoarele măsuri – generale, speciale și individuale. Generale - îndreptate spre descoperirea, înlăturarea, neutralizarea cauzelor şi condiţiilor, care pot genera comiterea faptei. Asemenea măsuri pot fi îndreptate în privința grupurilor relativ mari de persoane; Speciale - orientate spre anumite categorii de fapte sau grupuri nu prea mari de potențiali delincvenți;Individuale - se aplică faţă de persoane concrete, care demonstrează lipsă de respect față de lege, fiind predispuse la comiterea faptei. Atare măsuri pot fi îndreptate în privința liderilor (organizatorilor), instigatorilor, altor persoane concrete pasibile de comiterea faptei.

Cu titlul de concluzii, prof. Cușnir aduce și câteva argumente:

1.În perioada și condițiile marcate de război în imediata apropiere a Republicii Moldova, există necesitatea promovării unei conduite adecvate a subiecților prescrisă în lege, iar în reacția socială a organelor de drept la încălcări, delicte, infracțiuni, accentul urmează a fi plasat pe prevenirea și profilaxia infracțiunilor și contravențiilor. 

 2. Prevenirea infracțiunilor și contravențiilor care aduc atingere securității naționale și ordinii de drept presupune definirea cauzelor care determină şi a condiţiilor ce favorizează săvârșirea acestor fapte, precum şi promovarea unor măsuri profilactice în vederea înlăturării acestora, or, anume aceste cauze şi condiţii precedă încălcarea legii şi fără să se acţioneze asupra lor, prevenirea infracţiunilor ar fi nerealistă.

3. Realizarea principiului inevitabilității pedepsei pentru fapta ilicită săvârșită este de natură să contribuie eficient la prevenirea infracțiunilor și contravențiilor.

Manifestarea științifică a continuat cu prezentarea rapoartelor expuse de:

Pantelimon Varzari, dr.hab. prof. univ.,  cercetător științific principal, ICJPS,  „Ideea unității europene în istoria gândirii și practicii politice”;

Nicolae Enciu, dr.hab. în științe istorice, prof. univ., vicedirector al Institutului de Istorie, „Noul vis european” versus „crezul american”. Reflecții pe marginea lucrării lui Jeremy Rifkin „Visul european. Despre cum, pe tăcute, Europa va pune în umbră „visul american”;

Alexandr Cervinskii, dr. în filosofie, conf. univ., cercetător științific superior al Institutului de Filosofie al Academiei Naționale de Științe din Belarus, „Качество окружающей среды как целевой ориентир социального развития”;

Marina Bădileanu, doctor în economie, CŞ I al Centrului de Economia Industriei şi Serviciilor din cadrul Institutului Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu” al Academiei Române, „Dezvoltarea sistemelor de sănătate - vector esențial pentru integrarea europeană”;

Ana Pascaru, dr.hab. în filosofie, conf. cercetător, șef al Secției Filosofie, Institutul de Istori, „Europenizarea societății Republicii Moldova”.

Conferința și-a continuat lucrările cu sesiunea de comunicări științifice, structurată în cadrul a două paneluri:

Panelul I: Valori europene și context geopolitic contemporan,

moderator Veaceslav Ungureanu, dr. în științe politice, cercetător științific coordonator, ICJPS

Panelul nr. II: Politici, legislație, drepturi și libertăți,

moderator Andrei Nastas, dr. în drept, conferențiar universitar, cercetător științific superior, ICJPS.

Agenda a inclus o varietate de subiecte de actualitate, expuse de cercetători științifici din Republica Moldova, România și Belarus.

Rezultatele conferinței își vor găsi elucidare într-o culegere de materiale, care va fi transmisă factorilor de decizie – Președinției, Parlamentului, Guvernului, altor autorități și instituții. 

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM