Academia de Științe a Moldovei a găzduit, la 8 mai 2019, lucrările Conferinței  științifico-practice internaționale, dedicate Zilei Europei, cu genericul „Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană: 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic”. Manifestarea științifică a fost organizat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice (Chișinău) Institutul de Istorie (Chișinău), Centrul de Economia Industriei și Serviciilor al Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române (București), Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hașdeu” (Chișinău), Institutul de Filosofie al Academiei Naționale de Științe din Belarus (Minsk).

Evenimentul a întrunit cercetători științifici din România, Belarus și Republica Moldova, reprezentanți ai instituțiilor de cercetare organizatoare. La deschiderea lucrărilor au fost prezenți secretarul științific general al AȘM, dr.hab. Liliana Condraticova, dna Maria Grapini, europarlamentar român.

Directorul Institutului Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, dr.hab, prof. Victor Juc, a salutat participanții la cea de-a XIII-a ediție a manifestărilor științifice consacrate Zilei Europei în Republica Moldova. Directorul ICJPS a menționat că încă în 2007 a considerat necesar de a veni cu inițiativa de a marca, în cadrul Academiei de Științe a Moldovei, Ziua Europei, conducându-se de două raționamente. Primul raționament s-ar fundamenta pe ideea că integrarea europeană reprezintă o componentă a interesului național, iar a doua - se bazează pe necesitatea de a realiza vocația europeană a poporului Republicii Moldova. „Cred că prin această manifestare noi demonstrăm că suntem solidari, că suntem parte a UE, iar cercetările pe care le realizăm vin să pună în lumină gradul de realizare a Planului național de acțiuni de implementare a Acordului de Asociere. Facem și noi unele cercetări științifice privind implementarea angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere și prin agenda de asociere, mai ales, în contextul faptului că relațiile dintre RM și UE, în ultima perioadă, puțin s-au răcit. Este de așteptat ca în 2019 să se păstreze aceeași tendință, date fiind incertitudinile privind formarea majorității parlamentare în RM și procesele ce țin de alegerea Parlamentului European, apoi formarea Comisiei Europene în cadrul UE”, a punctat prof. Juc, specificând totodată că anual informațiile despre UE se amplifică, oamenii sunt tot mai mult informați, mai ales atunci, când se realizează proiecte la nivel local. Vorbind despre scopul și obiectivele conferinței, politologul a precizat că prin forul în cauză își organizatorii își propun să contribuie la propagarea ideilor a apartenenței RM, a poporului RM la familia europeană. În plus, în cadrul conferinței se face o totalizare a celor 10 ani de implementare a programului Parteneriatului Estic și, nu în ultimul rând, dată fiind prezența cercetătorilor științifici din România și Belarus, printr-o analiză comparată, se va vedea și care sunt rezultatele în procesele dintre relațiile cu România și UE, Republica Belarus și UE.

În numele Prezidiului AȘM, un cuvânt de salut a adresat participanților dr. hab., Liliana Condraticova, secretar științific general al AȘM. Dna Condraticova a salutat conlucrarea pe care a realizat-o Institutul Cercetări Juridice, Politice și Sociologice cu Institutul de Istorie, Institutul de Filologie, dar totodată și cu partenerii de peste hotare, inclusiv, Centrul de Economia Industriei și Serviciilor al Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române și Institutul de Filosofie al Academiei Naționale de Științe din Belarus, reprezentat de dr. în filozofie Alexandru Cervinschi. „Pentru cineva 10 ani este mult, pentru altcineva puțin, în funcție de sistemul de referință la care ne raportăm. În cazul dat este o invitație la dialog - ce ar însemna 10 ani de zile pentru noi și o invitație la meditare - ce vom sărbători noi peste 10 sau 20 de ani, ce vom lăsa noi? Aș vrea să ne gândim foarte bine care sunt plusurile, care sunt prioritățile acestui parteneriat, cum ne putem implica, cum ne putem realiza mai bine eforturile și capacitățile noastre creative pentru a ne impune și a prezenta în cazul dat un parteneriat din punct de vedere pozitiv”, a menționat secretarul științific general. De asemenea, dr.hab. Liliana Condraticova a felicitat organizatorii pentru lucru desfășurat, care presupune o muncă enormă de a aduna într-un program științific mai multe comunicări științifice de valoare ce vizează domenii importante din activitatea societății, probleme arzătoare ale societății noastre. Le-a dorit participanților  dezbateri constructive, un dialog furtunos, dat fiind contextul actual al problemelor abordate.

Un cuvânt de salut a adresat și directorul Institutului de Istorie, dr. Gheorghe Cojocaru, dar nu înainte de a reaminti pe scurt contextul istoric din perspectiva celor 100 de ani de evoluție istorică a noastră, mai exact, începând cu anul 1919, când problema Basarabiei se punea la Conferința de pace de la Paris, urmând a fi rezolvată prin prisma intereselor naționale românești și europene. „Ne dorim cu toții un parcurs european în continuare, astfel încât în 2029, așa ca un tur de orizont, să avem pe agendă o chestiune privind relațiile dintre RM și UE, ca RM ca membru al UE, iar baza pentru această dorință a noastră se pune astăzi cu siguranță”, a menționat directorul Cojocaru. Istoricul a remarcat că, comunitatea europeană este deschisă pentru o strângere a cooperării cu Republica Moldova, iar clasa politică de la Chișinău trebuie să-și facă temele pentru acasă, exprimând totodată regretul că  astăzi noi nu avem siguranța că nu vom fi corigenți din acest punct de vedere. „Comunitatea științifică face ceea ce poate să facă, institutele noastre academice sunt integrate în procesele de cooperare internațională, cooperare științifică înainte de toate, didactică, universitară, dar lucrul acesta nu e suficient. Sper ca cuvântul comunității științifice să fie auzit, fiindcă eu nu-mi închipui că poate exista aici o altă abordare în acest sens. Oamenii de știință au această responsabilitate de a privi lucrurile în viitor, de a le proiecta în viitor și aici lucrurile sunt clare”, a rezumat directorul Gheorghe Cojocaru.

„Multor dintre noi tema acestei conferințe de astăzi ne prilejuiește sentimente amestecate - și bucurie și tristețe deopotrivă, întrucât în acest act de lansare a Parteneriatului Estic am investit cu toții multe speranțe”, a spus în mesajul său de salut dr. hab., Nina Corcinschi, director al Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hașdeu”. Directorul a remarcat cu regret că unele speranțe nu s-au adeverit pe parcurs, acesta fiind, un act, o șansă de revenire la normalitate de a ieși din anonimatul istoriei și de a face parte din circuitul istoriei. „Noi suntem europeni spiritual și cultural și geografic încă din negura timpurilor, dar astăzi această opțiune are pentru noi o conotație politică, economică, culturală deosebită. A face parte din marea familie europeană înseamnă a tinde la un standard al bunăstării, al stabilității, al normalității, o șansă de ieșire din cercul vicios al corupției”, a opinat directorul Nina Corcinschi, exprimând certitudinea că ceea ce pot face cercetătorii științifici, membrii comunității academice este să fie europeni prin ceea ce scriu, prin ceea ce gândesc, să facă parte din spațiul european de cercetare prin cărțile scrise, prin articolele, prin colaborările lor, astfel încât și din punct de vedere politic, să fim europeni cu acte în regulă și să mergem înainte.

Aflată în Chișinău pentru mai multe acțiuni, europarlamentarul Maria Grapini a rămas impresionată de tematica și problemele abordate în cadrul conferinței. Europarlamentarul consideră că Europa a ajuns într-un punct critic. „Este o criză și dacă nu o recunoaștem, este ca și în familie și ca și în companie, nu recunoaștem nu putem să eliminăm această criză. UE acum este într-o criză. Va conta foarte mult structura noului parlament, grupurile actuale din parlamentul european nu vor mai fi aceleași, altele se dizolvă, nu va mai fi configurația din parlamentul actual și atunci va conta foarte mult cum îmbinăm cele două lucruri - patriotismul cu funcționarea acestei mari platforme să zicem a UE, vom vedea”, a declarat Maria Grapini.        
           
În cadrul sesiunii plenare, dr. hab,. Victor Juc, director al ICJPS a susținut un raport ce vizează activitatea Republicii Moldova în contextul programului Parteneriatului Estic. Dr. hab., Nicolae Enciu, vicedirector al Institutului de Istorie a prezentat un subiect foarte actual intitulată „O sărbătoare anuală a păcii și unității în Europa cu triplă semnificație simbolică”. Cercetătorul s-a referit la necesitatea clarificării, în primul rând, a sărbătorilor care se marchează anual, inclusiv în Republica Moldova, ca un stat asociat UE. Există o confuzie în privința marcării acestor date memorabile, susține istoricul, precizând că din 2017, Parlamentul RM a adoptat o hotărâre, prin care Ziua Victoriei să fie consemnată concomitent cu Ziua Europei, însă, din păcate, partidele politice sunt cele care utilizează aceste date istorice destul de controversate, le utilizează în scopuri politicianiste.

Vasile Bahnaru, doctor habilitat în filologie, profesor universitar, cercetător științific principal, Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hașdeu” a prezentat comunicarea „Republica Moldova în contextul cultural-civilizațional european”. Dr. hab., Valeriu Cușnir, vicedirector al ICJPS a conferențiat la subiectul politica legislativă anticorupţională în spaţiul european, concluzionând că corupția a existat din cele mai vechi timpuri, însoțește umanitatea, dar statul trebuie să controleze fenomenul și să întreprindă măsuri pentru al diminua. Finalitatea va fi doar atunci, când va dispărea ființa umană.  Anatol Țaranu, doctor în istorie, conferențiar universitar, cercetător științific coordonator, Institutul de Istorie, a vorbit despre Parteneriatul Estic și parcursul european al Republicii Moldova. Ana Pascaru, doctor habilitat în filosfie confernțiar cercetător, Șef Sector Filosofie al Institulului de Istorie, a expus subiectul privind semnificația Parteneriatului Estic pentru Republica Moldova: aspecte social-filosofice. Dr. hab.  Aurelia Peru-Balan, cercetător științific coordonator al Centrului Cercetări Politice și Relații Internaționale al ICJPS a susținut un raport privind democrația liberală vs populismul: manifestarea acestora în sistemul politic din Republica Moldova. Ideea promovată de cercetătoare este că în spațiul public nu trebuie să fie tratat univoc conceptul de propagandă politică. Societatea trebuie să facă distincție între propaganda străină, manipulatoare și dezinformare.

Marina Bădileanu, doctor în economie, CŞ I al Centrului de Economia Industriei şiServiciilor din cadrul Institutului Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu” al Academiei Române a susținut raportul „Parteneriatul Estic şi contribuţiile acestuia la gestionarea schimbărilor climatice”. La rândul său, Alexandr Cervinskii, doctor în filosofie, conferențiar universitar, cercetător științific superior al Institutului de Filosofie al Academiei Naționale de Științe din Belarus, a refelectat la tema „Устойчивое развитие и демократические ценности”.

Conferința științifică dedicată Zilei Europei           s-a desfășurat în cadrul a trei Secțiuni:

Secțiunea I – Științe politice și relații internaționale         

Secțiunea II– economie și sociologie

Secțiunea III – Cercetări filosofice

Participanții la for au concluzionat că relațiile dintre RM și UE sunt reglementate actualmente de către Acordul de Asociere pentru RM. Este important ca să implementeze Acordul de Asociere prin Agenda de Asociere și Planul național de acțiuni. „Consider că Parteneriatul Estic pentru RM este depășit, dar, în opinia mea, în viitorul apropiat UE nu va propune altceva, inclusiv bazat pe principiul meritocrației despre care se vorbește. Relațiile dintre cele două părți este un proces bidimensional, care presupune voință din partea și a unui și a altui”, a spus la finele conferinței directorul ICJPS, dr.hab., prof. Victor Juc, 2019, în opinia sa fiind unul de trecere, iar despre aceasta se va discuta la 27 iunie curent, atunci când se împlinesc 5 ani de la semnarea Acordului de Asociere dintre RM și UE.

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM,

cercetător științific al Centrului de Cercetări Științifice al ICJPS,

membru al comitetului organizatoric al Conferinței