Ideea de coeziune socială este unul din punctele forte ale Strategiei 2030, elaborată și aprobată de Guvernul Republicii Moldova (HG nr. 1083 din 8 noiembrie 2018). În același timp, Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană stipulează incluziunea socială, reducerea sărăciei, coeziunea socială, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții drept priorități în materie de politică socială. (Acordul de Asociere, cap. 3, art. 31 și art. 32, p. 22). Actualmente, cercetările sociologice desfășurate în republică măsoară nivelul de coeziune socială după parametrii apartenență, solidaritate, încredere, participare, incluziune și principalii indici privind dezvoltarea economică, socială și umană în societate.

În acest articol ne-am propus să studiem relația dintre coeziunea socială în Republica Moldova și nivelul deîncredere a populației în instituțiile sociale și politice.

 Astfel, cercetarea noastră a semnalat din nou un nivel scăzut al încrederii populației în diferite instituții sociale și politice. Studiul sociologic Vox Populi - noiembrie 2021 „Situația socioeconomică și politică din Republica Moldova după 100 de zile de activitate a Guvernului Gavriliță în opinia populației”, iniţiat şi desfăşurat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova, a fost dedicat cercetării interdependenței proceselor economice, politice şi sociale în țară precum și a estimării încrederii populației în diferite instituții sociale și politice după investirea Guvernului PAS.

Cercetările de teren în cadrul sondajului de opinie au fost efectuate în bază de chestionar la domiciliul respondenților în perioada 11–20 noiembrie 2021 pe un eșantion de 1185 de respondenți din 89 localități, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, exclusiv regiunea transnistreană, cu o eroare maximală de + 3,0%.

Pe primele trei locuri în topul încrederii s-au plasat Biserica, Președintele ţării și mass media (Vezi Tabelul 1).  În Biserică au încredere, într-o măsură mai mare sau mai mică, 69% din respondenți (respectiv 33% și 36%). Nu au încredere deloc în ea 10% din cei intervievați. Ponderea persoanelor care nu au încredere în biserică este mai mare în grupul tinerilor de 18-24 ani, ONG-știlor și a angajaților din sectorul privat.

Pe locul doi s-a plasat Președintele țării. Au confirmat acest lucru 50% din respondenți, dintre care 17% au încredere totală, iar ceilalți 33% – într-o anumită măsură. Ponderea persoanelor care nu au încredere în Președintele țării este mai mare în grupul de vârstă 65+ani, rușilor și a persoanelor de altă naționalitate (găgăuz, bulgar), persoanelor cu studii primare și gimnaziale,  persoanelor de confesiune religioasă ortodoxă.

Pe locul trei, conform nivelului de încredere, se află presa: cred în formatorii de opinie publică 42% din cei intervievați (10% au încredere totală și 32% – într-o anumită măsură). Ponderea persoanelor care nu au încredere în mass media este mai mare în mediul tinerilor de 18-29 de ani, persoanelor cu studii superioare, persoanelor neangajate în câmpul muncii și a persoanelor din Chișinău.

 Tabelul 1. Încrederea populației în diferite instituții sociale și politice

Alte instituții sociale și politice: 41% din populație au încredere în Academia de Științe a Moldovei, 39% - în primăria din localitatea natală, 38% - în armată, 34% - în Guvern, 33% - în poliție, 29% - în organizațiile internaționale cu sediul în Republica Moldova,  28% – în Comisia Electorală Centrală, 23% - în Sindicate, 23% – în sistemul bancar, 20%  - în organizațiile neguvernamentale, 19% – în Parlamentul țării, 18% – în justiție, 16% – în partidele politice  și 14% - în Patronate.                                        

Pentru cercetarea noastră un interes deosebit prezintă indexul satisfacției populației vizavi de  activitatea diferitor instituții sociale și politice (Vezi Tabelul 2), care se calculează în felul următor:

Foarte multă încredere + Oarecare încredere     -   Nu am deloc încredere - Nu prea am încredere

                                                             2                                                                      2

Is =  ______________________________________________________________________________

                                         Volumul eșantionului -     Nu ştiu

Tabelul 2Indexul  satisfacției  (Is) față de instituțiile sociale și politice

Datele obținute în Tabelul 2 schimbă esențial rezultatele cercetării. Astfel,  primele trei locuri la capitolul încredere conform indicelui de satisfacție le împart biserica (+0,0309), Academia de Științe a Moldovei (+0,0036) și Preşedintele ţării (+0,0023).

Celelalte instituții sociale și politice au indexul de satisfacție negativ: mass media (-0,0083),  primăria din localitatea natală (-0,0093), organizațiile internaționale cu sediul în Republica Moldova (-0,0108), armată (-0,0121), Comisia Electorală Centrală (-0,0168), poliție (-0,0188), Guvern (-0,0191), sindicate (-0,0297), sistemul bancar (-0,0330), organizațiile neguvernamentale (-0,0339), justiție (- 0,0358), partidele politice (-0,0382), Parlamentul țării (-0,0403) și Patronate (-0,0435).

În conformitate cu datele Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova în perioada ianuarie 2020 – noiembrie 2021, încrederea populației a scăzut în următoarele instituții: Primărie : -5,4%; sindicate: -4,5%; Parlament - 3,7%; organizaţii neguvernamentale: -3,3%; Preşedintele ţării: -1,8% (Vezi tabelul 3).

 Dacă în unele instituții încrederea a scăzut simțitor, atunci în altele se atestă o creștere: Academia de Științe a Moldovei: +6,8%; Biserică: +3,6%; Guvern: +3,5%; organizaţii internaţionale cu sediul în RM: +3,3%; mass media: +2,9% și  sistemul bancar: +2,3%.

Tabelul 3. Comparația încrederii populației în instituții sociale și politice în perioada ianuarie 2020 – noiembrie 2021

Sursa: ASDM. Studiul sociologic Vox Populi - ianuarie 2020 „Anul 2019 în opinia populației din Republica Moldova”,  ianuarie 2020, n1=1187

ASDM. Studiul sociologic Vox Populi - noiembrie 2021 „Situația socioeconomică și politică din Republica Moldova după 100 de activitate a Guvernului Gavriliță în opinia populației”, noiembrie 2021, n2=1185

Scăderea simțitoare a încrederii în primăria locală cu 5,4% o explicăm prin faptul că în această perioadă ea n-a fost în stare să ajute oamenii nevoiași din comunități, să satisfacă cerințele populației din lipsă de mijloace financiare. Aici se cere o reformă profundă a APL, care în ultimă instanță ar contribui la dezvoltarea socioeconomica a regiunilor țării.

Creșterea  încrederii în Academia de Științe a Moldovei cu 7 puncte procentuale se datorează faptului că comunitatea științifică s-a implicat plenar în combaterea crizei pandemice și a dat dovadă nu doar de cunoștințe profunde în domeniul medicinii, dar și de un patriotism deosebit.

 În concluzie putem afirma că cetățenii moldoveni au un nivel scăzut de încredere nu doar   în instituțiile democrației reprezentative, cum ar fi parlamentul, justiția și partidele politice dar și un nivel destul de redus al coeziunii și solidarității sociale. Analiza secundară a datelor demonstrează cu prisosință faptul că în Republica Moldova criza pandemică a afectat substanțial gradul de încredere în instituțiile statului, nivelul coeziunii sociale și în general că populația are un nivel mai mare de încredere doar în membrii familiei, prieteni, colegi de lucru și vecini.

Spiritul de conexiune și solidaritate socială la nivel local și național poate fi dezvoltat doar prin stimularea și asigurarea unei guvernări în parteneriat cu cetățenii și asumarea de către aceștia a unor responsabilități concrete de dezvoltare comunitară, prin dezvoltarea parteneriatelor eficiente dintre autorități și societatea civilă în vederea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile.

Autor: Victor MOCANU, dr. în sociologie, Președinte ASDM

https://moldova-suverana.md/article/increderea-populatiei-in-institutiil...